Irina Markovits

Extras din articolul Departe de lumea dezlantuita, publicat pe blogul personal al Irinei Markovits:

Trec printr-o perioada mult mai aglomerata si mai agitata decat de obicei. In fiecare saptamana tin cate 2-3 doua cursuri de stilism si outfit creation, sesiuni de personal shopping si evaluari de garderoba, filmari si interviuri, propun proiecte pentru doua mall-uri bucurestene, pe langa organizare de workshopuri, raspuns la emailuri, respectat intalniri, socializare… Am ajuns sa visez la timp liber, la somn de dupa-amiaza, la ore – nesfarsite, languroase, savuroase – de lene si de nefacut nimic. Am ajuns sa visez sa nu imi sune telefonul, sa nu functioneze internetul, sa se opreasca lumina si traficul pe strada pe care locuiesc…. Intr-o zi, in urma cu cateva saptamani, m-am trezit cu dorinta de a inchide o usa, de a ma rupe de zgomotul strazii si ritmul agitat al muncii, de a ma dizolva total intr-un aer seren, parfumat cu Monoi de Tahiti sucrat sau cu bergamota delicata. Mi-am dorit sa ma odihnesc si sa nu imi mai simt corpul (si mai ales durerile constante de spate). Asa ca mi-am facut o programare la un spa, in nordul orasului, promitandu-mi sa nu mai fac ce am facut ultima data (pe toata durata terapiei nu ma gandisem decat la emailuri si apeluri posibil pierdute. Nu am reusit sa ma deconectez. Bad, bad behaviour..) La receptie mi-a fost oferit un meniu impresionant de generos prin multele lui optiuni de terapii si protocoluri de ingrijire: relaxant, tonic, deep tissue, aromaterapie, cu pietre vulcanice incalzite, cu bete de bambus, presoterapie, reflexoterapie, drenaj limfatic, detox… Atat de diverse, incat am preferat sa ma incred in recomandarile si alegerile kinetoterapeutului de la DelMar Spa, Andrei Simion. Nu vreau sa va plictisesc cu detalii despre cat de atenti si profesionisti sunt angajatii spa-ului, cat sunt pufoase sunt prosoapele sau cat de intima atmosfera. In schimb, pot sa va spun ca am avut parte de cel putin doua ore de masaj continuu, care au debutat cu un masaj super-profund (deep tissue), continuat cu cel cu pietre vulcanice fierbinti si cel cu bete de bambus, si incheiat cu unul de relaxare. Nu stiu ce fel de masaj va place voua, dar pe mine masajele de relaxare ma plictisesc. Eu trebuie sa simt ca imi este apasat, intins, sucit si tras delicios fiecare muschi, tendon si ligament din corp. Vreau sa simt ca ma pot abandona complet in mainile maseurului, ca nu mi se menajeaza umerii, bratele, ceafa sau spatele, ca intensitatea si durerea temporara sunt direct proportionale cu cat de usoara ma voi simti la finalul tratamentului! De data asta am simtit pe propria piele experienta si pregatirea terapeutului: nu doar a intuit nivelul de intensitate al masajului, dar inlatuirea miscarilor lui s-a axat pe zona care avea cea mai mare nevoie de ingrijire (spatele meu). Absolut fiecare centimetru de muschi a fost lucrat, chinuit, masat, presat. Dupa acest foarte serios masaj deep tissue, urmatoarele 60 de minute s-au scurs intr-o ceata de relaxare, somnolenta si parfumuri delicate de la Pevonia Botanica. Multe miscari lente, delicate, fluide au alternat cu cele circulare ale betelor de bambus, pe intreg corpul. Am aflat ulterior ca aceste tipuri de masaj imi stimulau sistemele circulator si limfatic, se eliminau toxine, mi se incalzea si destindea musculatura. Oricat de sceptica as fi fost pana atunci, adevarul este ca in urmatoarele doua zile dupa masaj sandalele imi cadeau din picioare, iar inelele imi alunecau de pe degete… O data tratamentul incheiat, Andrei m-a insotit la “piesa de rezistenta”: un fotoliu de masaj, in care m-am cufundat pentru inca 20 de minute, timp in care beam un ceai de lavanda si ma bucuram de linistea completa din spa. Intr-un final, mi-am imbracat hainele de strada. In taxi, in drum spre casa, mi-am promis sa ma intorc acolo. Veti fi impresionate de referintele si recomandarile kinetorapeutului Andrei Simion, programarile la el sunt un must.

Sursa articolului